Beta-2-microglobulină în urină
Denumiri: B2M urinar, beta 2 microglobulina urinară, β2-microglobulină urină, beta2 microglobulina urina
- Ce arată
- Arată dacă rinichii recuperează corect proteinele mici filtrate din sânge.
- Pe nemâncate?
- Nu e nevoie
- Rezultatul
- De obicei 2–7 zile lucrătoare
- Preț
- de la 64 lei
Beta-2-microglobulina este o proteină mică, filtrată în rinichi și reabsorbită aproape complet de tubii renali. Dacă apare în urină în cantitate mare, indică de obicei că tubii nu mai reabsorb corect proteina.
Ce este și ce măsoară
Beta-2-microglobulina (B2M) este o proteină mică, aflată pe suprafața aproape tuturor celulelor din corp. Ajunge permanent în sânge, este filtrată în rinichi și apoi recuperată aproape în totalitate de tubii renali (canalele mici din rinichi care „recuperează” substanțele utile). În mod normal, în urină rămâne foarte puțină.
Analiza măsoară cantitatea de B2M din urină. O valoare crescută arată de obicei că tubii renali nu mai recuperează bine proteinele mici. Acest tip de afectare se numește proteinurie tubulară (pierdere de proteine prin urină din cauza tubilor). Mai rar, valoarea crește pentru că în sânge există atât de multă B2M încât tubii nu mai fac față.
Medicul o cere când bănuiește o suferință a tubilor renali: medicamente care pot afecta rinichiul, expunere la cadmiu, plumb sau mercur, boli renale moștenite, nefrite interstițiale (inflamații ale țesutului dintre tubi) sau pentru urmărirea unui rinichi transplantat. Se interpretează împreună cu creatinina, sumarul de urină și alte proteine urinare.
Valori normale
| Pentru cine | Valori normale orientative (mg/L) |
|---|---|
| Adulți, urină spot | sub aprox. 0,3 mg/L (300 µg/L) |
| Raportat la creatinina urinară | sub aprox. 300 µg/g creatinină (unele laboratoare raportează în mg/mmol) |
| Urină din 24 de ore | sub aprox. 0,3 mg/24 ore |
| Copii | valori asemănătoare adulților; nou-născuții și prematurii pot avea valori mai mari |
Fiecare laborator are intervalul lui, în funcție de metodă. Folosește intervalul tipărit pe buletinul tău.
Verifică-ți valoarea
Intervalul folosit e orientativ (Aprox. sub 0,3 mg/L (300 µg/L); intervalul diferă cu metoda și cu exprimarea raportat la creatinină.). Compară întotdeauna cu intervalul tipărit pe buletinul tău.
Cum se citește rezultatul
Comparați cu B2M din sânge și cu creatinina
Dacă B2M este mare atât în sânge, cât și în urină, cauza poate fi producția crescută (de exemplu boli ale ganglionilor sau ale măduvei) sau scăderea filtrării. Dacă B2M din sânge e normală și cea din urină e mare, suspiciunea se îndreaptă spre tubii renali. Raportarea la creatinina urinară corectează diferențele de concentrare a urinii.
Tubi sau glomeruli?
Albumina în urină arată mai ales afectarea filtrelor (glomerulilor), iar B2M, alfa-1-microglobulina și RBP arată afectarea tubilor. Medicul poate cere mai multe dintre ele ca să vadă ce parte a rinichiului suferă.
Valori crescute
Cea mai frecventă cauză este afectarea tubilor renali: medicamente toxice pentru rinichi (de exemplu unele antibiotice, antivirale, chimioterapice, litiu), expunerea la metale grele precum cadmiul, pielonefrita (infecția rinichiului) sau nefritele interstițiale. La un rinichi transplantat, creșterea poate sugera o suferință a grefei, inclusiv rejet. Bolile tubulare moștenite (de exemplu boala Dent sau sindromul Fanconi) dau adesea valori foarte mari. Valori crescute apar și când B2M din sânge este foarte mare, ca în mielomul multiplu, limfoame sau inflamații cronice, chiar dacă tubii funcționează bine. Medicul decide ce investigații urmează.
Valori normale sau scăzute
O valoare în limite normale arată de obicei că tubii renali recuperează bine proteinele mici. Valorile foarte mici sau nedetectabile nu au semnificație de boală. Atenție: urina acidă (pH sub 6) sau păstrată prea mult la temperatura camerei poate distruge proteina și poate da un rezultat fals scăzut. Un rezultat normal nu exclude alte boli ale rinichilor, de exemplu afectarea glomerulilor (filtrele rinichiului), care se vede mai bine prin albumina urinară.
Tipare frecvente
B2M urinară crescută, albumină urinară normală sau ușor crescută
Poate sugera o proteinurie tubulară izolată, de exemplu prin medicamente, metale grele sau o boală tubulară.
B2M urinară crescută împreună cu cadmiu urinar crescut
Poate sugera o afectare a tubilor prin expunere profesională sau din mediu la cadmiu; de obicei se discută cu medicul de medicina muncii.
B2M crescută în sânge și în urină, creatinină normală
Poate sugera o producție crescută de B2M, ca în unele boli hematologice; medicul poate cere electroforeza proteinelor și alte analize.
B2M urinară mică, dar alfa-1-microglobulina urinară crescută
Poate apărea când urina a fost acidă și B2M s-a degradat; alfa-1-microglobulina este mai stabilă.
Când e urgent
Când se recomandă
Suspiciune de afectare a tubilor renali: toxicitate medicamentoasă, expunere la cadmiu sau alte metale, boli tubulare ereditare, monitorizarea grefei renale, evaluarea unor boli renale.
Pregătire
Nu necesită post. Evitați efortul intens înainte de recoltare. Proba trebuie ajunsă rapid la laborator, deoarece proteina se degradează în urina acidă (pH sub 6); urmați instrucțiunile laboratorului.
Ce poate influența rezultatul
- Urina acidă (pH sub 6) și întârzierea transportului la laborator degradează proteina și dau valori fals scăzute.
- Efortul fizic intens și febra pot crește temporar valoarea.
- Medicamente care pot afecta tubii renali (unele antibiotice, antivirale, chimioterapice, litiu, antiinflamatoare) pot crește rezultatul.
- Urina foarte diluată sau foarte concentrată modifică valoarea în mg/L; de aceea se preferă raportarea la creatinină.
- Valorile mari de B2M în sânge (boli hematologice, inflamații cronice) cresc și B2M urinară.
- Infecția urinară sau contaminarea probei pot influența rezultatul.
Ce faci mai departe
- În interval. De obicei nu e nevoie de nimic în plus. Păstrează buletinul pentru comparație la următorul control.
- Puțin în afara intervalului. O singură valoare la limită are rareori semnificație. Arată buletinul medicului de familie la următoarea vizită; poate recomanda repetarea analizei.
- Mult în afara intervalului sau ai simptome. Programează-te la medicul de familie în zilele următoare. Dacă ai simptome severe (durere în piept, lipsă de aer, confuzie), sună la 112.
Unde se face și cât costă
| Laborator | Preț | |
|---|---|---|
| Synevocel mai ieftin | 64 lei | Vezi ↗ |
| Bioclinica Beta 2 microglobulina în urină | 66 lei | Vezi ↗ |
| MedLife Beta2-microglobulina urinara | 79 lei | Vezi ↗ |
| Regina Maria Beta 2 Microglobulina in urina | 130 lei | Vezi ↗ |
Prețuri de listă, verificate la 18 octombrie 2026. MedLife și Regina Maria: prețuri pentru București. Pot varia în funcție de oraș, punct de recoltare și promoții; confirmă pe site-ul laboratorului.
Întrebări frecvente
Ce înseamnă beta-2-microglobulina crescută în urină?
De obicei înseamnă că tubii renali nu mai recuperează bine proteinele mici. Poate apărea și când B2M din sânge este foarte mare. Medicul stabilește cauza împreună cu alte analize.
Cum se recoltează corect urina pentru B2M?
De obicei se folosește urină spot, adesea din prima sau a doua urină de dimineață, colectată din jetul mijlociu. Proba trebuie dusă repede la laborator, pentru că proteina se distruge în urina acidă. Unele laboratoare îți pot cere să bei apă înainte; urmează instrucțiunile lor.
Care este diferența dintre B2M din sânge și cea din urină?
B2M din sânge reflectă mai ales producția (de exemplu în boli ale ganglionilor sau ale măduvei) și filtrarea rinichilor. B2M din urină arată mai ales cum funcționează tubii renali. Uneori medicul le cere pe amândouă.
De ce se cere la expunerea la cadmiu?
Cadmiul se acumulează în rinichi și afectează în primul rând tubii. Creșterea B2M în urină este unul dintre primele semne ale acestei afectări, de aceea se folosește în medicina muncii.
Este decontată analiza de casa de asigurări?
De obicei nu face parte din pachetul de bază decontat și se plătește. Prețul diferă între laboratoare, iar adesea proba este trimisă la un laborator partener.
Poate fi rezultatul fals normal?
Da. Dacă urina a fost acidă sau a stat mult până la analiză, proteina se poate degrada. În aceste situații medicul poate prefera alfa-1-microglobulina urinară, care este mai stabilă.
Analize înrudite
Surse și metodă
Textul este scris cu ajutorul inteligenței artificiale (Claude, de la Anthropic), pornind de la practica laboratoarelor din România. Nu a fost încă revizuit de un medic. Intervalele sunt orientative; folosește-le pe cele de pe buletinul tău. Prețurile sunt preluate automat de pe site-urile laboratoarelor.
Ai găsit o greșeală? Scrie-ne și corectăm pagina.
Ai deja rezultatul?
Încarcă buletinul și primești o explicație pe înțelesul tău.
Informațiile au scop educativ și nu înlocuiesc consultul medical. Discută rezultatele cu medicul tău.